ROMANIA  NEURONALA

 
 

       Oamenii nu sunt nimic in afara societatii.  Nimeni nu poate trai absolut singur.  Exemplele izolate, extreme, de tipul Robinson Crusoe sau a fanteziilor eroice din SF-ul de oriunde, nu fac decat sa intareasca acest fapt. 

       Oamenii sunt ceea ce sunt, adica fiinte sociale, si abia apoi inzestrate cu ratiune, pentru ca inainte de a deveni fiinte bipede, creatoare si rationale fusesera fiinte traind in grupuri, in colective, adica fiinte sociale.  Organizarea primilor hominizi, precum si a tuturor tipurilor de Homo aparute ulterior, a constituit un sine-qua-non, deoarece supravietuirea indivizilor si a speciei era prioritatea maxima. 

       Intre timp, esenta faptului ca oamenii sunt un produs exclusiv al societatii si ca societatea omeneasca este un produs al membrilor sai si a conditilor concrete existente, nu s-a schimbat defel.  Indiferent de forma de organizare sociala, de geografie, istorie si timp avem de-a face cu o forma de organizare sociala sau alta.  Daca o forma de organizare sociala sau un anumit tip de societate este echitabil(a) sau echidistant(a) pentru toti membrii sai asta este o cu totul alta problema.  Existenta a ceva nu presupune automat si corectitudinea acelei structuri. 

       Democratia (demos plus kratos, adica puterea celor multi, a poporului) asa cum a fost "inventata" de grecii antici, a fost aplicata limitat si strict la cetatenii respectivului oras-stat si nu la toti locuitorii acelei mini-republici.  Deci, sa nu uitam o clipa ca democratia greceasca avea si cetateni de mana a doua (taranii si mestesugarii, adica insusi facatorii, producatorii bunurilor materiale) si chiar non-cetateni, non-oameni in conceptia grecilor, sclavii, care erau, evident, alti producatori de bunuri materiale, spirituale si servicii.  Democratia grecilor antici se aplica strict la clasa conducatoare.  Era, evident, o democratie doar pentru dulai. 

       Reaplicata tarziu si modern, doar dupa mari revolutii sociale ce au zguduit din temelii diferite structuri statale (a se vedea Revolutiile Americana si Franceza, ce au fost, de fapt, vehiculele de instaurare ale altor esaloane ale structurii puterii), democratia a capatat valente mult mai umane si mai adevarate doar dupa cel de-al doilea razboi mondial (1939-1945).  Aplicata si/sau reaplicata la natiunile moderne, democratia constitutionala este categoric o imbunatatire sensibila fata de societatile opresive, fie ele de tip sclavagiast si feudal, fie de tip dictatorial de toate orientarile posibile: fascist, comunist, socialist, bananier, latino-american, islamic, … samd.  Per ansamblu, democratiile moderne constitutionale sunt desigur societati mai evoluate (dar nu cu foarte mult) si care se apropie cat de cat, de sensul intrinsec al cuvantului democratie. 

       Dar sunt oare democratiile contemporane, chiar cele ce se considera avansate, democratii reale?  Aparent sunt.  In realitate, datorita legilor votate de precedentii membrii ai oricarei puteri legislative, accesul la conducere este strict limitat si chiar bine ingradit.  Deci, din nou asistam la o imbunatatire, mai exact o cosmetizare masiva si dirijata avand, desigur, elemente pozitive si active, dar si aspecte negative, de franare, caracteristice tuturor societatilor trecute. 

       Pentru orice privitor, inzestrat cu destula informatie reala si putere de analiza rece, care analizeaza lucid si rece spectacolul lumii, oamenii politici, partidele politice, birocratia, si structurile coercitive ale oricarei natiuni sunt simultan si “crema” conducatoare, dar si cea mai mare frana a progresului aecelei natiuni, oricat de moderna ar parea a fi acea societate.  

       Romania nu face nici o exceptie.   Dimpotriva, avand exercitiul democratic brutal si brusc stopat, prima data prin inalaturarea brutala a lui Alexandru ioan Cuza in 1867, apoi pentru o jumatate de secol, mai intai de catre Germania nazista (1940-1944) si apoi de catre rosia Uniune Sovietica (1944-1989), Romaniei post-decembriste i-a ramas, in deceniul 1990-2000, incercarea marii cu degetul.  "Emanatii" decembristi (17-25 decembrie 1989) sunt, in realitate liniile de rezerva (doi, trei, patru, ... ), aparent invizibile, ale aparent defunctului PCR (Partidul Comunist Roman).  In
  realitate, stim cu totii, "emanatii Riivolutiei Romane” din decembrie 1989, precum si actuala "crema conducatoare" a Romaniei, cu foarte rare exceptii notabile, actioneaza absolut similar ca si cei mentionati mai sus.  Ei sunt uscaturi ale neamului si/sau alogeni plantati in stilul conserva sau in stilul faptului implinit,cel din urma atat de drag tuturor totalitarilor.

       Desigur ca nici un individ apartinand uneia din aceste structuri ale puterii unei democratii constitutionale, cu foarte rare exceptii notabile, nu va misca nici macar un deget care ar putea umbri pozitia scaunului sau, atat timp cat acesti indivizi vor fi activi si nu morti, pensionari, inlaturati total si/sau trecuti pe o linie completamente moarta.  Se stie, desigur, si de ce.  Aceste persoane, democratic sau nedemocratic alese/numite au un singur scop clar declarat, sa scoata maximum posibil de apa din piatra seaca in decursul mandatului lor.  Ca atare, vor actiona frenetic in directia unicului tel, rezolvarea problemelor personale si cele privind bunastarea lor, acolitilor lor precum si ale famililor lor, in modul cel mai grobian cu putinta, prin umplerea cu maximum de viteza si minimum de jena a buzunarelor, conturilor bancare si, desigur, a burdihanelor lor. 

       O privire scurta, dar critica si in profunzime la absolut toate natiunile ce practica democratia, facand mare caz de aceasta, ridica uriase semne de intrebare privind calitatea si eficienta sistemului asa-zis democratic. 

       Din aceasta perspectiva, toate societatile asa numite avansate, practicand un anumit model real de democratie, cad la examenul decisiv de al democratiei, fiind urme palide ale adevaratului model democratic al viitorului, societatea neuronala. 

       Societatea neuronala este societatea care are ca model de organizare creierul uman. 

       Creierul speciei Homo Sapiens Sapiens are aproximativ 1300-1400 cmc.  Este un organ foarte puternic, strict specializat in efectuarea de operatii privind prelucrarea informatiei si controlul acesteia.  In ciuda volumului si a masei sale extrem de mici raportate la volumul si masa corpului uman, creierul consuma constant si invariabil aproximativ o patrime din rezervele corpului uman, atat energie cat si oxigen.

       Structura sa tridimensionala, numarul imens de elemente constituente (estimarile cele mai pertinente propun intre 12 si 15 miliarde, bilioane, de celule nervoase), conexiunile spatiale multiple (totale) ale axonilor oricarei celule nervoase fac creierul omenesc un organ uluitor de puternic, dar putin cunoscut si relativ greu de inteles.

       Spre deosebire de celelalte celule specializate ale diferitelor tesuturi ale corpului uman, care se substituie complet unele pe altele, reinoind complet intreg organismul, de cateva zeci de ori in decursul unei vieti, celulele strict specializate ale creierului uman, celulele nervoase, au varsta individului.  Grosso modo, se poate afirma ca oamenii se nasc cu un anumit numar de celule nervoase, dar mor avand mai putine.  Ba chiar mai mult, estimarile savantilor spun ca oricum pierdem intre douazeci si o suta de mii (20.000-100.000) de celule nervoase zilnic, de la o anumita varsta, depinzand de stress, gradul de odihna, conditii de mediu si suficienta existenta a rezervelor de energie si hrana.

       O persoana de varsta centenara va fi pierdut in decursul vietii sale de o suta de ani orice numar de celule nervoase variind intre 1 si 4 miliarde (bilioane) din cele 12-15 miliarde initiale.  Un calcul simplu minimalist/maximalist ne arata ca asa este.  Verificati ca 365,25x100x20.000 = 730.000.000, aproape un milliard si 365,25x100x100.000 =  3.652.500.000, aproape 4 miliarde.  Si totusi, foarte multi batrani ajunsi la varste inaintate sunt in forma mintala foarte buna.  De ce oare?  Interconectare, distributia pe scara larga a memoriei, preluarea functiilor oricarei celule ce moare de catre celelalte sunt cateva din explicatiile posibile.

       Ce se intampla cand o celula nervoasa moare?  Nimic semnificativ sau socant nu se intampla cand o oarecare celula nervoasa inceteaza a mai functiona pentru ca informatia este stocala global in intreg creierul, sau cel putin, intr-o intreaga anumita zona a sa.  Ca urmare, functia acelei specifice celule nervoase este preluata instantaneu de catre intreaga retea si redistribuita relativ uniform, eficacee si functional in intreaga structura. 

       Absolut analog analizei creierului uman, se poate defini o societate neuronala ca fiind o societate total conectata (precum neuronii creierului) a tuturor membrilor sai, societate ce este constituita din membri care sunt educati in asa fel incat, oricand si orice s-ar putea intampla, fiecare ar putea lua locul oricui.  Absolut orice membru al unei societati neuronale este atat de abil si capabil, fiind suficient de cunoscator si educat incat va stii sa faca orice, de la maturarea profesionista a trotuarului din fata casei pana la a-si conduce, in secunda urmatoare, cu maximum de competenta, tara ca presedinte si/sau prim ministru al ei. 

       Societatea neuronala este doar aparent lipsita de structuri ale puterii asa cum sunt ele intelese in lumina democratiilor constitutionale moderne.  Datorita conectarii totale a membrilor sai, inclusiv prin Internet, telefonie mobila, … , nu este nevoie de nici una din actualele structuri sociale, asa cum au fost ele generate de democratiile constitutionale: clasa politica, birocratica si coercitiva.  Fiecare cetatean al societatii neuronale va practica, prin rotatie, o functie sociala, pentru care va fi ales o data in viata pentru un termen unic de doi-trei-patru ani.  Orice timp mai lung decat cele mentionate anterior ar dilua calitatea si integritatea conducatorului.

       Fizic, spatial, societatea neuronala  este uniform distribuita intr-un teritoriu locuit, care poate fi natiunea dar si planeta natala.  Societatea neuronala va reactualiza importanta locuirii in natura, oriunde, inclusiv pe varfurile muntilor, si, desigur, in catune, sate, comune si in orase mici.  Consecvent, ea va determina indirect si implicit limitarea si chiar reducerea drastica a
gigantismului tentacular al oraselor mari.  De asemenea, va determina cresterea calitatii vietii, va reduce considerabil stress-ul si ii va face pe membrii sai sa redecopere farmecul timpului dedicat naturii, lor insisi si celor dragi lor. 

       Societatea neuronala este imposibil de atacat, capturat sau de paralizat.  Aceasta societate nu are nevoie de paratraznate  sau de ”fratii mai mari,” care sa o inglobeze intr-o alianta militara generalizata sau regionala.  Liderii sai momentani nu vor putea fi “capturati” sau “inlaturati” pentru ca in fractiunea de secunda de dinaintea disparitiei sale, liderul momentului va fi fost instantaneu inlocuit de catre unul sau mai multi lideri de acelasi factura, pentru ca functia sa va fi fost preluata de reteaua neuronala a societatii si redistribuita altcuiva.  

       Societatea neuronala este total independenta de orice alte societati si forme de organizare sociala, fiind capabila sa-si produca absolut toate bunurile materiale si intelectuale de care are nevoie. 

       Societatea neuronala este singura structura sociala cu adevarat democratica si echitabila, singura pe care o meritam si singura spre care merita sa tindem.  Ea este echidistanta si echitabila, indestructibila si vesnica. 

       Romanismul, continuator firesc al zamolxianismului, al getismului si al traco-dacismului, este prin insasi existenta sa intrinseca profund neuronal. 

       Alaturi de grupul constant de dusmani sta grupul constant de uscaturi pe care orice neam, si deci si romanismul, romanii si Romania, le au.  

       Absolut toti cei de mai sus, atat dusmanii cat si uscaturile, in sinea lor, admina perenitatea extraordinara a neamului romanesc, dar nu scapa nici o ocazie de a ataca si defaima romanismul, folosind printre alte argumente jalnice, exemplul ruralitatii natiei romane.  

       Ruralitatea romanilor a fost tocmai salvarea acestui neam, caracteristica sa esential neuronala.  Daca stramasii romanilor si romanii nu ar fi fost atat de armonios distribuiti teritorial, prezentand pana in secolele 14-15, o natiune 99% rurala si neuronala, astazi nu am fi vorbit de unitatea uluitoare a limbii romane, ca dovada de netagaduit a unitatii indestructibile si a perenitatii uluitoare a acestui neam. 

       Astazi, mai mult ca oricand, romanii au absolut toate motivele si mijloacele tehnologice ca sa revina la modelul ancestral al societatii romanesti, dacice, tracice, pelasgice si a tuturor societatilor precursoare acestora, societatea neuronala a comunei primitive.  Ea este, de fapt, o permanenta a noastra, avand o virtualitate atat de reala incat nici nu mai trebuie demonstrata, fiind evidenta tuturora ce doar vor sa o vada. 
    

            Educatie, educatie, educatie, … 

            Conectare totala, conectare totala, conectare totala, … 

    
       In cea mai buna traditie a celui de-al doilea pisc suprem al literaturii romanesti de dupa Mihai Eminescu, Nichita Stanescu, care afirma in Lectia despre cub: 

                       “Se ia o bucata de piatra, 
                        se ciopleste cu o dalta de sange, 
                        se lustruieste cu ochiul lui Homer 
                        se razuieste cu raze, 
                        pana cubul iese perfect. 

                        Dupa aceea …” 

       Putem afirma crezul nostru, al Romaniei Neuronale: 

       1.     Se ia, de cat mai multe ori posibil, cate un roman “visator” … .   
       2.     Se fac ideile sale “imposibile” si “irealizabile” cunoscute altora … .  
       3.     Se creaza o Scoala a Visatorilor dispusi sa impartaseasca o cauza comuna … .  
       4.     Se multiplica procedeul prin gasirea a cat mai multi romani, “visatori" incurabili … .  
       5.     Se creaza cu acestia si de catre acestia o multitudine de Scoli Romanesti distincte si confluente … .  
       6.     Se face in asa fel incat toti elevii unei astfel de Scoli Romanesti sa urmeze si cursurile unor alte Scoli Romanesti de Viata, Inima, Minte si Literatura … .  
       7.     Se educa intreaga romanime, atat cea pamanteana, cat si cea din diaspora imediata si cea departata in acelasi fel … .  
       8.     Se asigura tuturor romanilor si prietenilor lor autentici acces permanent si neconditionat la conectarea totala de orice natura, de la cea telepatica la cea tehnologica … .  
       9.     Se creaza Romania Neuronala.  
     10.      Se preia instantaneu, dar pasnic, sincron, irevocabil si ireversibil toata puterea politica, administrativa, birocratica si coercitiva transferandu-se instantaneu retelei neuronale.  
     11.      Se consolideaza profund Romania Neuronala si se educa alte natiuni in spiritul societatii neuronale.  
     12.      Se creaza Terra Neuronala.  

       Atat.  
    
    
    

       Radu Sebescu, Absolut toate drepturile rezervate, 1985-2004

(conceptualizata si scrisa 1985-1995, dar revizuita iulie-noembrie 2001 si reactualizata martie 2004) 

rsebescu@yahoo.com  
rsebescu@caramail.com